Pofte

Mi-e poftă de niște cuvinte… să fie dulci,

că pe cele acre și acum le mai am în cămară și mă tot uit la ele,

dar poftă nicicând nu mi se face de ele.

Mi-e poftă de niște cuvinte… aromate și parfumate, dacă se poate

să le simt până în măduva sufletului din mine

și să le savurez la nesfârșit

ca pe o prăjitură fină, delicată

de ciocolată… binențeles.

 

Mi-e poftă de cuvinte calde

că pe cele reci le-am lăsat în frigider,

ba nu, în congelator,

sperând că vor îngheța de tot

și poate nu vor mai fi.

 

Poftele astea mă ucid pe mine

Și-n fiecare zi îmi imaginez

Că cineva îmi va aduce un platou delicios de cuvinte dulci

Un platou plin care să-mi ajungă și pentru zile negre

Și pentru când n-o să-mi mai aducă nimeni

Un platou delicios de cuvinte dulci.

 

Odată am dăruit un astfel de platou unui om

Care, surprins, m-a privit cu neîncredere

Și i-am zâmbit, spunându-i

Să păstreze din ele și pentru zile negre.

A uitat să-mi mulțumească de emoții.

 

Câteodată uit că dacă vreau să primesc trebuie să și dau

Și-atunci nu mai primesc nici eu nimic.

Și încep, ca un copil să învăț să dăruiesc.

Îmi mai scapă câteva cuvințele în dosul mânecii

Și-atunci, simt greutatea lor

Și iar încerc…

 

Zice-se că e mai ferice să dai decât să primești. Și nu doar de zice.478f989f00132b8b215b3c29bb13923f

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s